O întreb pe soră’mea într-o joi:
Ce faceți în ‘uikend’?
Ea: Păi mergem în Poiană
Eu cu bagajele pregătite mental la ușă: Aoleu, păi și eu nu merg?
Vara Bucureștiul poartă miros de asfalt încins și cum apare perspectivă de ‘uikend’ se dă cu praf de mers. Și uite așa, fiecare sfârșit de săptămână aduce cu el o deplasare.
M-am trezit în Poiană, ne plimbam. Toate bune și frumoase până a început o ploaie mocănească. Ne-a prins la o terasă de lângă telecabină. Stăteam cu fiu’miu de un an și trei luni sub o umbrelă înghesuiți și acoperiți cu husa lui de ploaie din căruț. Într-o oră a ieșit soarele. Totul se vede mai bine pe lumină și căldură.
Simțeam nevoia să mănânc o supă fierbinte și nu aveam chef să merg la ghici. Am plecat spre Brașov la Bistro de l'Arte pe care îl cunoșteam din mediul online.
Este pe o străduță îngustă din centrul Brașovului, l-am identificat foarte ușor după bicicleta vintage din față. Străduța mă poartă cu gândul la Viena sau Taormina. D’asta îmi place mie Brașovul, este pitoresc.
Ne-a întâmpinat o ospătăriță tânără și zâmbitoare și ne-a așezat la o masă pe terasă. În spatele nostru era un cuplu de străini:
What soup do you have in today’s menu?
It’s beans soup
Is it traditional?
Cam așa mi-ar plăcea să aud și în capitala noastră dragă. Orașele ar trebui să fie pline de turiști, Brașovul este pe drumul cel bun. Asta e clar.
Eu am început prin a comanda un nectar de caise, natural. Soră’mea un pahar de vin iar Aly o bere. Nectarul meu a fost delicios, gros, fără zahăr deci nu foarte dulce. Așa cum trebuie să fie o băutură naturală din fructe.
Paharul de vin roșu a fost ce trebuie, la polul opus de un vin al casei care este (știm cu toții care bem vin) slab calitativ. Eu apreciez foarte mult un vin bun vândut la pahar. Poate pentru că se întâmplă foarte rar să găsesc.
Ospătărița drăgălașă: Și de mâncare cu ce vă servim?
Eu: Supă de roșii și Papardele cu roșii proaspete și vongole
Pentru cel mai mic: Quesadilla cu brânză de burduf, buruioc și roșii proaspete
Soră’mea: tot Papardele
Aly: Burger Bistro
Surpriza plăcută a început cu supa. Făcută din roșii proaspete cu puțină frișcă deasupra, are un gust autentic, proaspăt și e numai bună într-o zi de vară. A fost servită cu trei felii de pâine diferite și un croissant. Se completează și se îmbină de minune gustul roșiilor cu frișcă și croissant.
Pastele au fost așa cum mă așteptam. Lejere, cu un gust subtil de mare.
Quesadilla a fost devorată de către cel mai mic dintre noi jumătate la masă, jumătate la cină. Pe semne că a fost bună tare. Să mint, să nu mint….. hai bine, am gustat și eu. A fost foarte, foarte bună. Brânza aia de burduf cu roșii și busuioc într-o foaie de quesadilla dau naștere unui preparat delicios.
Carne nu mănânc, așa a scăpat burgerul lui Aly de la degustare. El a fost foarte încântat. I-a plăcut foarte mult chifla și ideea cu ou deasupra cărnii. Dulceața de capă am încercat-o, minunată. Și lui i-a plăcut! Păi ce poate să spună după ce a lins farfuria?
În concluzie, when in Brașov musai de mers la Bistro de l'Arte!
Autor: Mirela Ivascu
